BĂTRÂNI

Intervenții terapeutice la persoanele în vârstă

• Tulburări Cognitive
• Tulburări Neurodegenerative: Alzheimer, Parkinson, Scleroza Laterala Amiotrofica…

Tulburarile de memorie, funcție executivă, vorbire, percepție spațială, atenție, calcul și praxie, intr-un cuvânt tulburari cognitive, reprezintâ consecințe frecvent întalnite după o leziune cerebrală dobândita, în particular după un Accident Vascular Cerebral (AVC) sau o Leziune Cerebrala Traumatica (TBI), dar si ca efect al bolilor Alzeihmer sau Parkinson rămânând o cauza majoră de dizabilitate.

Mai exact, tuburarile cognitive se manifesta prin modificarea capacitații de gândire, execuție și a memoriei pacientului, în sensul deteriorării acestora, față de un nivel anterior de funcționare. Acestea se mai pot produce și în contextul îmbătrânirii normale (îmbătrânirea fiziologică).

Studiile arată ca, o parte din persoanele cu tulburare cognitiva ușoară răman stabile cognitiv sau redobandesc starea de normalitate, dar o mare parte progresează spre demență in urmatorii 5 ani, de aceea tulburarea cognitivă ușoară poate fi considerată un factor de risc pentru demență.

Deteriorarea lingvistică a îmbătrânirii normale:

• Există dificultăți de recuperare, adică accesul la lexic
• Latență și circumlocuții mai mari
• Fenomenul «pe vârful limbii»
• Scăderea fluenței verbale
• Dificultăți în înțelegerea structurilor gramaticale complexe
• Deteriorarea organizației discursive

Deficite cognitive în demență

Afectarea memoriei este insoțită de una sau mai multe dintre urmatoarele modificari:

• Tulburare de limbaj
• Incapacitate de a îndeplini anumite mișcări (deși funcțiile motorii sunt intacte)
• Eșec în a recunoaște sau a identifica obiecte (deși funcțiile senzoriale sunt normale)
• Perturbarea funcțiilor executive: planificarea, organizarea…

Instalarea progresivă și continuă a declinului cognitiv în absența afectarii nivelului de constiență face parte din deficitele cognitive in demență.

Imposibilitatea de a explica afectarea cognitiva pe baza unor tulburări psihiatrice primare, a medicației sau a unor boli sistematice se încadrează în deficitele cognitive.

Semnale de alarmă pentru instalarea demenței

• Pierderi de memorie aparute treptat
• Dificultați în îndeplinirea unor indeletniciri uzuale
• Probleme de limbaj și comunicare
• Dezorientare în timp și spațiu
• Afectarea judecații și probleme de gândire abstractă
• Schimbări de comportament și de personalitate
• Pierderea motivației și a inițiativei
• Relatarea lucrurilor cu dificultate, vag
• Schimbări de aspect, dispoziție, personalitate
• Dificultate în găndirea cuvintelor/în interacțiune
• Persoana în cauză poate uita de întâlniri prestabilite, poate uita ziua…
• Stări de confuzie
• Scădere în greutate

Prezența unuia sau a câtorva dintre aceste semnale trebuie să sugereze apariția unor modificări specifice tulburarilor cognitive.

Cauzele directe ale bolilor neurodegenerative sunt în principiu necunoscute. Nu se stie cu exactitate ce anume declanseaza procesele de degenerare neuronală care se soldează cu aparitia bolii Parkinson, bolii Alzheimer sau a Sclerozei Laterale Amiotrofice. Este clar însa ca acestea au un determinism multifactorial în care anumite predispoziții genetice sunt validate de anumiți factori de mediu.

Daca ne referim la simptomele cognitive în Alzheimer, acestea se caracterizeaza printr-un debut gradat. In acest context cele mai frecvente sunt tulburările de memorie care se pot defini prin incapacitatea bolnavului de a reține informațiile noi sau date despre evenimente recente, chiar dacă pastrează amintiri dintr-un timp îndepartat și chiar din copilarie. In timp, evoluția clinică a bolnavului se îndreaptă spre un tablou dezintegrativ de tip demență.

Deteriorarea lingvistică a bolii Alzheimer

• Câteodată reducerea pronunției verbale spontane însoțește primele simptome de memorie. Anomie
• Probleme de fluență
• Probleme în găsirea cuvintelor
• Erorile parafazice
• Gramatica și sintaxa devin progresiv mai puțin complexe.

Pe de alta parte, boala Parkinson (BP) constă intr-o afectare complexă a funcțiilor motorii și non-motorii ale creierului, implicănd atăt mecanisme dopaminergice, cât și nondopaminergice. Durerea precum și alte simptome senzitive sunt prezente la 40-50% dintre pacienți, acestea fiind descrise ca senzatii de amorteală, furnicaturi, arsură, caldură, raceală, durere, iar disfuncția olfactiva, ca si semn timpuriu in BP, afectează aproximativ 90% din pacienți.

In BP sunt frecvent afectate funcțiile executive, cum sunt planificarea și capacitatea de a lua decizii, de asemenea memoria de lucru, limbajul, abilitatile vizuo-spațiale (în special percepția si interpretarea informațiilor vizuale), timpul de reacție și atenția.

Scleroza Laterală Amiotrofică (SLA) este o boală neurologică gravă care cauzează slăbiciune musculară, pierderea progresivă a forței musculare asociată cu modificări ale tonusului muscular, atrofie musculară și tulburări comportamentale. Evoluează către invaliditate, afectând pacientului capacitatea de a se mișca, de a vorbi, de a mânca, respira…

Simptomele sclerozei laterale amiotrofice cuprind:
– slabiciune sau lipsa de precizie (stangacie) la mâini și picioare
– pierderea graduală a forței mâinilor și picioarelor
– incapacitatea controlului voluntar al mâinilor și picioarelor
– spasme musculare (fasciculații)
– mers rigid, nesigur, oboseală
– dificultate la înghițire, vorbit și respirat
– crampe musculare mai frecvente in timpul nopții, care pot debuta târziu în evoluția bolii

Deoarece maladia afectează vorbirea, comunicarea devine o problemă pe măsură ce boala progresează. Un logoped poate lucra cu pacientul la nivelul musculaturii faciale pentru a menține forța musculară, atăt timp cât este posibil, și a retrasa pe cât mai mult posibil dificultățile de vorbire, comunicare, înghițire ce se creează prin atrofierea musculară, terapie ce poate contribui la creșterea gradului de independență a pacientului la un minim grad de control asupra bolii, dar și la îmbunătățirea confortului psihic al acestuia. In satgii avansate ale boli logopedul poate de asemenea recomanda dispozitive sau softuri care pot face comunicarea cu pacientul mai ușoară.

Nu există un tratament specific pentru tulburările neurodegenerative. Terapiile existente se bazează pe controlarea simptomelor și prelungirea vieții pacienților.

Intervenția logopedică se centrează:

• Reducerea simptomelor pe care pacientul a început să le dezvolte în componentele afectate de vorbire și înghițire
• Îmbunătățirea evoluției simptomatologiei manifestate
• Îmbunătățirea aptitudinilor conservate
• Consolidarea integrării sociale a pacientului
• Oferă orientări familiei si mediului

Urmarește-ne pe Instagram