ADULȚI

Intervenții terapeutice la adulți 

Tulburările de limbaj înclud orice simptom care cauzează dificultăți în comunicarea verbală precum vorbirea neclară, înceată, răgușită, bâlbâită sau rapidă. Alte simptome pot fi încordarea mușchilor faciali, salivarea, pronunțarea dificilă a cuvintelor și contracții musculare, sau în urma pierderii capacității de vorbire și exprimare datorită unui:

  • Accident Vacular Cerebral
  • Traumatism cranian
  • Tumoare cerebrală

Anual, aproximativ 65.000 de români suferă un accident vascular cerebral (AVC), iar la nivel mondial apar circa 1,7 milioane de cazuri noi, o treime rămânând cu diverse grade de dizabilitate, scrie site-ul csid.ro

Tulburarile de memorie, funcție executivă, vorbire, percepție spațială, atenție, calcul și praxie, intr-un cuvant tulburări cognitive, reprezintă consecințe frecvent întâlnite după o leziune cerebrală dobândita, în particular dupa un accident vascular cerebral (AVC), o leziune cerebrală traumatică (TC) sau o tumoare cerebrală, dar și ca efect al bolilor Alzeihmer sau Parkinson rămânând o cauza majoră de dizabilitate.

Un accident vascular cerebral (AVC), apare atunci când creierul nu este suficient irigat cu sange iar funcția sa este compromisă. Există numeroase motive care pot duce la aceasta situație. Una dintre cauze ar putea fi îngustarea treptată e unei artere dintr-o zona a creierului. Blocajul ar putea fi consecința unor afecțiuni a arterei carotide sau a unui cheag de sange care se poate deplasa sau emboliza de la inima.

Traumatism cranian (TC): șoc accidental pe craniu, complicat sau nu cu leziuni ale encefalului. Principala cauză a traumatismelor craniene este reprezentată de accidentele rutiere, responsabile de jumatate din traumatismele craniene severe, în particular la tineri, la care constituie prima cauza de mortalitate. Alte origini sunt căderile, îndeosebi înainte de 15 ani si după 65 ani, apoi accidentele de munca și sportive, accidentele casnice și agresiunile.

Tumoarea cerebrală reprezintă un volum sau o masă celulalară anormală în creier sau în apropierea creierului. Există mai multe tipuri de tumori cerebrale. Acestea pot fi necanceroase (benigne) sau canceroase (maligne). De asemenea, tumorile cerebrale pot avea originea în creier (tumori cerebrale primare), sau în alte părți ale corpului, răspândindu-se ulterior la creier (tumori cerebrale secundare sau metastatice).

Cauzele tulburărilor de limbaj

Tulburările de vorbire pot apărea brusc sau se pot dezvolta treptat. Fiecare dintre ele are o cauza distinctă, care le individualizează.

Disfonia spasmodică este o tulburare neurologică care cauzează contracția involuntară a corzilor vocale cauzand întreruperi de vorbire și care afectează calitatea vocii.

Afazia are drept cauza leziunile cerebrale apărute în urmă unui atac vascular cerebral sau a unui cheag pe creier. Alte cauze includ:
● traumele la cap
● tumorile cerebrale
● afecțiunile cognitive degenerative precum maladia Alzheimer sau demența

Dizartria este cauzată de afecțiunile degenerative musculare sau ale funcțiilor motorii, precum scleroză multiplă, distrofia musculară, paralizia cerebrală sau Parkinson. Alte cauze pot fi:
● atacul vascular cerebral
● trauma la cap
● tumori cerebrale
● boala Lyme
● consumul de alcool
● paralizia facial periferică (paralizia Bell)
● proteze dentare fixate necorespunzător

Alte tulburări vocale: 
● Cancerul la gât poate afecta sunetul vocii
● Polipii, nodulii sau alte excrescențe pe corzile vocale pot cauza probleme vocale
● Utilizarea îndelungată a vocii poate cauza răgușeală, precum în cazul cântăreților, artiștilor sau al antrenorilor.
● Consumul anumitor substanțe precum cafeina, antidepresivele și amfetaminele poate cauza o voce uscată.

Simptome și tipuri de tulburări de limbaj

După lezionarea creierului, forma de comunicare a persoanei și abilitatea acesteia de a înțelege și de a se exprima prin intermediul limbajului pot fi modificate. Tulburările de vorbire pot lua mai multe forme, care includ:
● Disfonia Spasmodică: identificată prin mișcări involuntare ale corzilor vocale în timpul vorbirii, care poate fi răgușită, țipată sau slăbită.
● Afazia:  imposibilitatea de a exprima și de a înțelege limbajul. Persoanele care suferă de afazie sunt incapabile să își contureze propriile cuvinte, iar în alte cazuri le pronunța greșit.
● Dizartria: cauzată de slăbirea mușchilor vocali. Acești mușchi vocali slabi generează o vorbire neclară și înceată, deoarece laringele și corzile vocale se coordonează greu pentru  produce un sunet fluent.
● Alte tulburări vocale: orice factor care determină modificări a funcției sau a morfologiei corzilor vocale poate determină schimbări ale sunetelor și pot afecta ușurința în exprimare.

Abordarea terapiei logopedice se concentrează pe:

  • Facilitare: pentru a facilita pacientului calea către informațiile pe care nu le pot accesa
  • Reînvățarea abilităților pierdute
  • Reorganizare
  • Adaptare: dispozitive sau softuri care pot face comunicarea cu pacientul mai ușoară (utilizarea SAAC, BLISS sau LLF)

Este important ca terapia logopedică să se înceapă cât mai devreme după producerea leziunii cerebrale, astfel încat recuperarea totală sau parțială să aibă mai multe sanse de succes. Trebuie ținut cont că terapia vorbirii (logopedică) se desfașoară gradual iar rezultatele nu apar peste noapte și depind în mare masură de gravitatea leziunii suferite, voința de recuperare a pacientului și sprijinul oferit de familie. Un suport puternic din partea familiei poate ajuta substanțial în acest sens. Se recomandă vorbirea lentă si directă, în puține cuvinte si ascultarea cu atenție.
Lăsate netratate, atât tulburarea de vorbire cât și cauza care a generat-o se vor agrava cel mai probabil. De aceea, un diagnostic și o intervenție timpurie este importantă pentru o recuperare eficace.

Urmareste-ne pe Instagram